Kibroth-hattaava

Pe campul vestejit,
intainsi si-n sangerati,
raniti stau ostasi,
vitejii, ce s-au ostenit.
Pe frati lor ii vad,
cum zac printre cadavre,
si tati pe fii lor,
ucisi de sulite si buzdugane.
Copilasi la pieptul mamei,
cu frica stau, clipind,
cu panica in jurul casei,
stau suflete tacute,tacute-n de ciripit.
Pasi slobozi cutremura pamantul,
si sunete trambitatoare,
isi inalta hotarat cuvantul,
“iarba la picioare si suflete sa piare”.
Din vazduh, se-arata [...]

Citeşte articolul complet »