Aceasta este pagina din poveste dedicata pentru:
INVAT sau CONSTIENTIZEZ…Azi. …adevaruri despre lume, oamenii care ma injoara, mine…
Calatorie placuta si sa ma Bucur cu voi toti de tot ce vom descoperi in aceasta pagina.
7 Răspunsuri
Lasă un Răspuns
Textul zilei – de meditat
-
Articole recente
-
comentarii recente
Categorii
Pagini
Arhivă
Etichete
-
Top click-uri
Meta
-
-
-
-
-
Blog Stats
- 8,325 hits
am invatat ca de aceea cadem ca sa invatam sa ne ridicam..
am invatat ca intotdeauna cedam cand mai e un singur pas spre rausita.
Nu trebuie sa te lasi niciodata cand vrei ceva cu adevarat.
am invatat ca doar alaturi de ceialati sunt puternica…
am invatat ca atunci cand esti dispus sa oferi un zambet vei primi o comoara …
am invatat ca cei dragi mie sunt mici diamante fiecare avand o insemnatate aparte.
* am invatat ca orice dorinta cat de mica, mai devreme sau mai tarziu, se va implini…
* am invatat ca cel de langa mine e cu adevarat deosebit…trebuie doar sa deschid ochii sa vad…
* am invatat ca daca tratezi cu sufletul, viata iti va inflori…
… Am invatat ca fara Dumnezeu nu poti trai nici o secunda
… Am invatat ca ca un om e ca si un apal e o piatra pretioasa care o stringio in mina capata cele mai frumoase culori al curcubeului asa cum piatra are nevoie de o mina calda pentru a reflecta stralucirea asa avem si noi nevoie de necontenita de Isus Hristos …
inca nu am invatat nimic….deci…inca mai…
invat sa nu mai am prejudecati…
invat sa iubesc din principiu…
invat sa multumesc pentru tot…
invat sa fiu dependenta de Dumnezeu…
invat sa nu fiu critica…
invat sa fiu practica…
invat sa-mi pretuiesc pritenii…
invat sa fac ceea ce trebuie…
invat sa deosebesc binele de rau…
invat sa tac mai mult si sa vorbesc mai putin…
invat sa fiu atenta…
invat sa nu ma las doborata de tristete…
invat sa ma rog…
invat sa ma dezvat de obiceiurile rele…
invat sa nu mai fiu orgolioasa…
invat sa caut foloasele altuia…
invat sa-mi fac timp pentru familie…
invat sa ascult…
invat sa iubesc neconditionat…
invat sa incep acolo unde unii renunta…
invat sa nu ma complac in placeri de o clipa…
invat despre cer…
invat si tot invat…
in concluzie: invat sa traiesc ziua de azi, in asa fel, ca maine sa nu-mi fie rusine de ieri…
Si ce bine ar fi daca am reusi sa ne mandrim timid si sfios cu ce am invatat, daca rasul ala isteric la o gluma geniala s-ar multumi aratandu-si bucuria printr-un simplu zambet dragut, daca dragostea aia manifestata prin gelozie ar reusi sa se manifeste doar prin atingeri, cuvinte perfecte si sentimente nestinse, daca fericirea nu ar fi doar tristetea celuilalt, daca am invata sa scriem mai putin imperfect, daca am invata sa iubim cu multe cuvinte pe care persoana iubita sa le pastreze in sufletul ei pana cand acesta nu va mai avea nicio existenta (dar sufletul are drept la viata neconditionat), daca eu as reusi sa-mi povestesc viata cu mai multa traire, daca voi ati intelege sensul nostru nedefinit, aici, unde toti traim atat de pamantete incat nu ne gandim ca la un moment dat toate se termina si ca avem nevoie de viata perfecta si pe mai tarziu, daca am invata sa ne hranim latura nevazuta si sa nu ne mai potolim atat pofta aia carnala ce pe multi ii face sa apeleze la domnisoare, domane, sotii, mame, femei asteptate acasa de nimeni, de sot sau de copii, femei care prin gestul lor ala ce le apartine lor si tuturor acelor barbati cu care se cufunda in potolirea acelor pofte ptr a duce acasa ceva cu care sa-si prelungeasca existenta sau viata copiilor, daca am invata totusi sa nu mai gandim atat de material, desi traim intr-o lume plina de asa ceva, daca am reusi sa iubim intr-adevar cu toata fiinta noastra si sa ne punem intr-un sarut toata dragostea, daca nu ne-am mai teme atat sa spunem pe cine iubim si sa aratam asta in cel mai frumos mod, daca am realiza ca suntem fiinte perfectibile, nu perfecte, daca nu ne-am mai amagi sufletul prin cuvinte amare si prin dorintele trupului, daca am trasmite tuturor cate un zambet plin de dragoste de viata si de persoane apropiate, daca am realiza macar ca toate enumerarile astea se incalca mult prea des, atunci am putea fi macar jumatati din acelele fiinte perfecte, fara a ne mai face probleme ptr ziua in care dragostea mea ptr lume, voi si mine, va fi una rupta de vehementa…
pamanteste*