Felul de a actiona al unor oamenilor e uneori orbit prea mult de problema in cauza.Prea multa framantare pentru a dobandii ceva, care in final te consuma energic.Procedam deseori ca un pieton grabit sa treaca strada, asigurandu-se foarte in graba sau uneori chiar de loc, fara a vedea alte pericole care il pot lua prin suprindere.O scanare precisa la libertatea prin care iti controlezi viata duce la o sincronizare cu mai putine tulburente spre tinta.
Daca scanezi prea mult (in cazul pietonului nu mai reusesti sa treci niciodata strada), te pierzi in amanunte si nu mai stii incotr-o sa mergi, sa lupti.Atunci cum tratezi o problema?Raspunsul poate fii gandit si putin diferit.Cum te poate trata o problema?In sine problema nu este daca se poate rezolva sau nu, ci daca te dezvolta sau te distruge.Orice problema se rezolva in timp cu straduinta.Daca ai o situatie critica sentimentala, daca rezultatele scolare nu sunt satisfacatoare sau jobul nu ti se potriveste, e gresit sa iti mai dai motive de ingrijorare cand ele exista deja.Vorba aceea “lasa-i pe altii sa te planga, tu ajuta-te“.Important ca ele sa te dezvolte nu sa te copleseasca.Un exemplu personal: Dupa ce cream un design, sau compuneam o opera literara, ascultam cu deosebita atentie parerea celorlalti care oarecum imi dadeau satisfactie talentelor mele.Nimic deosebit pana acum.In schimb, tatal meu privea mereu lucrurile, diferit de ceilalti.Aici se iveste partea interesanta.Eu credeam ca el nu stie aprecia ceea ce fac eu, la fel cum ai putea sa zici tu fata de iubitul sau iubita ta care ti se pare ca da semne de nemultumire cand spune ceva la adresa ta.Desi spiritul lui critic a dezvoltat in mine defiecare data un mai mare potential in ceea ce faceam, sub privirea unei viziuni diversificata de ochii celor mai multi.Lasa problema sa te dezvolte!Orice critica e o culoare(indiferent de nuanta), si orice culoare contruieste un tablou.In loc sa te gandesti la lucruri, mai bine te gandesti la posibilitati.Suna mai mult teoretic.Dar poate deveni treptat aplicata.Trebuie doar sa incerci.Nu privii la problema.Priveste la potentialul tau, la sprijinul care ti se ofera direct si indirect si alearga spre tinta.Iar tinta nu e niciodata un “imposibil”.Doar daca tu o vei vedea astfel nu o vei birui.Daca te gandesti… multe lucruri au fost vazute imposibile.Vorba lui Enstein: “toata lumea stie ca anumite lucruri sunt irealizabile, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza”..Deci, succes inainte si ai grija cum treci strada…
Am o problema..trebuie sa trec strada!
iulie 4, 2009 de Luchian Sabo

Da. Asa este. Frumos si matur… doar ca uneori problemele chiar ajung sa ne copleseasca… iar aici avem nevoie de extrem de multa tarie. Important este sa ne straduim sa dam tot ce avem mai bun, si feed-back-ul vietii va fi cu siguranta pe masura…
Frumos post…
multumesc mult..sper sa fie de ajutor..
da, e trecerea dintre tot ce facem sau nu facem in viata.
aveti tupeu si treceti strada nu mai stati la stop nu mai stati pe ganduri ….