In imaginatie-mi se strecoara,
Cum picuri de ploaie ce trezesc pamant,
Asa un chip frumos mereu sta sa vina
lina, neinvitata la mine in gand.
Pandulul ei e viata,
Ce uneori sufletul ei cald,
Domina clipe tacute, adesea,
Cu emoti ca intr-un cant de haviana ce apar.
Un cant de pian invalura armonice,
In timp ce dragostea invapaie intrevederi,
Cu dorinta de-a dezvalui acel natural,
Raze mii din soare cu caldura neasteptat, apar.
Se-n calze nisipul de pe glob,
Si lumina sta sa-mi bata-n ochi,
Radiaza raspandind sovaitor,
Pe un papirus, cuvinte si versuri ce le-am scris cu dor.
Te aflai in ploile torente,
Ce cu putere loveau intr-un pustiu,
Dar te asteptam primitiv intr-o sugestie,
Intr-un loc pasnic urmaream suflul tau ilustru.
Patetic, am inceput sa urmaresc in ape,
In izvoarele muntilor,
In zgomotul marilor,
Chiar si-n roua unei petale de trandafir.
M-am intepat intr-un spin,
Dar vrednic, te caut sa pot sa spun ca te-am gasit.
Apoi, neasteptat, mi-ai distras atentia senzitiv…
Te-ai uitat la mine delicat si ai plecat.
O lumanare sta si imi lumina,
Si vantul sumbru al noptii, sta ca sa mi-o stinga.
Iar langa mine sta un porumbel serenisism,
Sta si asteapta prin el, sa-ti trimit ceea ce ti-am scris.
Privesc la jocul flacarei lucind,
Si parca vad parul tau cel blond in vant aprins,
Apuc in palme viabil corpul calduraos,
Si scriu pe el cu dor- Te Ador !
…si vantul mesager mi-a luat-o-n zbor.
