Am o problema..trebuie sa trec strada!

Felul de a actiona al unor oamenilor e uneori orbit prea mult de problema in cauza.Prea multa framantare pentru a dobandii ceva,  care in final te consuma energic.Procedam deseori ca un pieton grabit sa treaca strada, asigurandu-se foarte in graba sau uneori chiar de loc, fara a vedea alte pericole care il pot lua prin suprindere.O scanare precisa la libertatea prin care iti controlezi viata duce la o sincronizare cu mai putine tulburente spre tinta.
Daca scanezi prea mult (in cazul pietonului nu mai reusesti sa treci niciodata strada), te pierzi in amanunte si nu mai stii incotr-o sa mergi, sa lupti.Atunci cum tratezi o problema?Raspunsul poate fii gandit si putin diferit.Cum te poate trata o problema?In sine problema nu este daca se poate rezolva sau nu, ci daca te dezvolta sau te distruge.Orice problema se rezolva in timp cu straduinta.Daca ai o situatie critica sentimentala, daca rezultatele scolare nu sunt satisfacatoare sau jobul nu ti se potriveste, e gresit sa iti mai dai motive de ingrijorare cand ele exista deja.Vorba aceea “lasa-i pe altii sa te planga, tu ajuta-te“.Important ca ele sa te dezvolte nu sa te copleseasca.Un exemplu personal: Dupa ce cream un design, sau compuneam o opera literara, ascultam cu deosebita atentie parerea celorlalti care oarecum imi dadeau satisfactie talentelor mele.Nimic deosebit pana acum.In schimb, tatal meu privea mereu lucrurile, diferit de ceilalti.Aici se iveste partea interesanta.Eu credeam ca el nu stie aprecia ceea ce fac eu, la fel cum ai putea sa zici tu fata de iubitul sau iubita ta care ti se pare ca da semne de nemultumire cand spune ceva la adresa ta.Desi spiritul lui critic a dezvoltat in mine defiecare data un mai mare potential in ceea ce faceam, sub privirea unei viziuni diversificata de ochii celor mai multi.Lasa problema sa te dezvolte!Orice critica e o culoare(indiferent de nuanta), si orice culoare contruieste un tablou.In loc sa te gandesti la lucruri, mai bine te gandesti la posibilitati.Suna mai mult teoretic.Dar poate deveni treptat aplicata.Trebuie doar sa incerci.Nu privii la problema.Priveste la potentialul tau, la sprijinul care ti se ofera direct si indirect si alearga spre tinta.Iar tinta nu e niciodata un “imposibil”.Doar daca tu o vei vedea astfel nu o vei birui.Daca te gandesti…  multe lucruri au fost vazute imposibile.Vorba lui Enstein:  “toata lumea stie ca anumite lucruri sunt irealizabile, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza”..Deci, succes inainte si ai grija cum treci strada…

De la ochisor la ochisor

De la ochisor la ochisor

Cand noaptea-mi canta,
si greieri, si luna,
cand la perdeaua-mi mii de stele,
impreuna ne aduna,
cand melancolic asternut,
oite cantr-un vis,
sta pregatit al nost culcus,
Dar nu e chip de adormit..

E pace, e timp blocat intr-o cununa,
Adesea cu caldura,
Cand imi doresc sa te sarut,
Intr-o trasura, intr-o noapte buna..
Si viata, si flori,
Si ochi zglobi cutreierand culori,
Si rosu-nobrajori,
alearga dar priviri,
in taina, de la ochisor la ochisor..

Crepuscul | twilight

o gasesti marita in portofoliu din Blogroll

You and me | story wood

o gasesti marita in portofoliu din Blogroll

I love you

Pentru a vedea imaginea mai mare intra in portofoliul meu  in BlOGROLL

[comentarii se pot da numai aici in caz ca nu esti inregistrat cu un cont "opera"]

Pasi spre infinit

| Lansare de Carte- Elena Dihou- Poezie | proza | mesaje |

Tehnoredactare si design- Luchian Sabo

| miercuri 27 mai | ora 17 | Liceul Maranatha Cluj-Napoca | str. Câmpului II/2 |

Nu-ţi fie teamă să iubeşti!

Nu-ţi fie teamă să iubeşti!

Sunt atât de mulţi oameni care se simt singuri şi lipsiţi de vreo afecţiune intimă care le lipsesc atât de mult.În inima lor nu işi doresc decât să simtă în braţele lor, lângă ei, acea persoana bună, iubitoare, acea persoană lângă care pot să zâmbească sincer, purtaţi de aceea împlinire care nu are asemanare în această lume.

Viitorul nu are nici o valoare dacă nu ai cu cine să-l împarţi.

Aceea persoană care te strigă mereu cu inima, fiind gata să zdrobească munţii pentru viaţa şi existenţa ta, să te aibă, te v-a avea pentru eternitate în bogăţia iubirii nemăsurate….

Singurătatea orbeşte sufletele oamenilor şi energia vitală, fericirea inimii şi a minţii.

Cred că vă simţiţi neîndreptăţiţi sau bătuţi de soartă.Vă lăsa-ţi purtaţi de timp aşteptând momentul, când plasa destinului vă v-a acoperi.Dar, totuşi, vă rog din suflet, să nu vii se facă teamă să iubiţi.A-ţi fost destul timp singuri până acum.

Dacă iubeşti pe cineva atât de mult încât ţi-ai da viaţa pentru el, îndrăzneşte, şi nu scufunda acest simţământ puternic..

…a iubi…

Zbor ca să stau rămas acasă – scrisoare

Ca o flacara mistuitoare e dragostea mea pentru tine si nu pot sa ma ratacesc in vre-un fel.
Ma biruie inima, chipul tau, mireasma ta, iubirea mea, iubirea ta, totul timpul petrecut impreuna ma face sa te doresc mai mult pentru ca tu ma faci sa fiu cel mai fericit din lume.Pot sa recunosc , ca viata mea e dependenta de a ta.Defapt vietile noastre sunt una singura.Nu e  nici pe departe noroc, ci o binecuvantare ca  ne avem unul pe celalalt.
Te simt peste tot, mereu.Frumoasa e dragostea asta cand e impartasita..te lasa cu fluturasi si cu gol in stomac..te face sa ai emotii si sa il doresti mai mult pe celalalt.Asa e si la tine iubi meu?..sau la tine sunt albinute..licurici..?Abia  de m-am trezit si as vrea sa dorm si cumva sa ma trezesc langa tine.Oii..cum ai rausit sa ma topesti in felul asta..sa imi fie asa dor de tine?Poate ar trebui sa fiu mai nepasator si mai tare, dar imi dau seama ca e in zadar Dar cum sa fiu altcumva cu toate sfortarile mele, cand acestea imi spun ca tu esti iubita mea, numai una, esti aleasa mea, singura pe care o doresc in lumea asta.Esti singura pe care o iubesc mai mult decat orice.Nimeni nu ma va putea contrazice ca nu am zburat vreodata..deja chiar imi este familiar..dar vreau sa ma opresc sis a ma lipesc de tine.Ganduri descatusate, emotii slobode, visuri la dospit..si acum planez la tine..in sufletul tau am uitat o perla numita ” casa mea”. Intentionat am lasa-o acolo.. eu ma tot pregatesc..intampina-ma iubita mea.
Daca ar fi sa ne ratacim impreuna, ce fel de loc ai prefera?Ai dori sa opresti timpul?Cu siguranta ca “DA”.Acum, as vrea sa treaca mai repede, sa fiu langa tine si sa nu mai plec niciodata.
Iti dau voie sa ma tii al tau mereu,…acasa…Eu nu voi pleca cu nici un chip…TE IUBESC!

Ca un cerb – Luchian Sabo

Copilul petrecaret

Te crezi destept,
Nu stii s-a aprinzi un gardulet,
Sau sa zici o gluma buna,
sa pocnesti cu guma-n gura.

Nu ai haz deloc la poante,
Esti primitiv fara gagici,
Stai ca o planta moarta,
In banca ta si te oftici.

Esti plictisit pe drum,
In viata ta n-ai tras un fum,
Pot sa schimbi asta acum,
Daca nu ti-e teama ca sa iesi in club.

In viata ce mai misti,
Daca-n stanga,dreapta nu mai minti?
Toti se cred isteti,
si parintii nu se prind.

Betia o mai simt,
Dar nu au ce sa-mi faca,
Ma distrez si nu imi pasa,
In cartier cu prietenii, si-acasa.

Esti un ciudat,
Fricos,mereu marginalizat,
Fetele te rad,
Tinuta nu ti-e de rand.

Esti pus la incercare,
Ma mir de unde ai rabdare,
Cand batjocuri te tintesc,
fiecare zi mereu la fel.

M-i se face mila de tine,
Dar mai tare de mine,
In ce sunt transformat acum,
Poate nu o sa ma schimb nicicand.

Traiesc ca un golan,
Viitorul,nu-l mai am,
Dar ce conteaza cand distractia,
E pe primul plan.